user 1

Comparative şi superlative:

• A. Primer escenario: María tiene 24 años, Felipe tiene 21 años y Pascual tiene 19 años.
  
• 1. Felipe es ... que Pascual;
  2. Pascual es ... que María.
  3. María es ... de todos.
• B. Segundo escenario: Beatriz tiene 100 dólares. José tiene 100 dólares también. Nosotros tenemos 50 dólares.
  4. Beatriz tiene tanto dinero ... José.
  5. Ella tiene más dinero ... nosotros.
• C. Tercer escenario. Ricardo ha escrito 3 composiciones esta semana. Susana también ha escrito 3. Pero Tomás ha escrito 8 composiciones largas.
  6. Ricardo ha escrito ... composiciones como Susana.
  7. pero Tomás ha escrito ... todos.
• D. Cuarto escenario:
  8. El planeta Júpiter tiene más ... 12 lunas; tiene 19.
  9. La Tierra tiene ... 12 lunas; tiene solamente una.
  10. Marte tiene 2 lunas. Tiene más lunas ... la Tierra.
• Conjuncţii:
• 1. Mi mamá me quiere, (pero, sino, sino que) está enojada conmigo ahora.
  2. Aquí vienen Mario (y, e) Hilario.
  3. No sólo vinieron tarde, (pero, sino, sino que) me reganaron.
  4. Mi familia no es rica, (pero, sino, sino que) pobre.
  5. Yo tengo siete (o, u) ocho cosas que hacer hoy.
  6. No me gusta el laboratorio de lenguas, (pero, sino, sino que) es útil.
  7. Yo compré no sólo las frutas, (pero, sino, sino que) también legumbres.
  8. Había tanta nieve (y, e) hielo que no quería salir.
  9. Mario no es inteligente, (pero, sino, sino que) Susana, sí, lo es.
  10. Yo hablé con María (o, u) Susana, no estoy seguro con cual.
• Por şi Para
• 1. ... un viejo, tiene ideas muy jóvenes.
  2. Voy a mandar esta carta ... avión.
  3. Él no pudo venir. Yo tuve que hacer la presentación ... él.
  4. ... fin, después de mucho esperar, salimos del aeropuerto.
  5. Necesito comprar un coche. Yo te doy mil dólares ... el tuyo.
  6. España es conocida ... su historia tan interesante.
  7. Tengo que tomar la medicina cuatro veces ... día.
  8. Mi padre trabaja ... IBN.
  9. No tengo vasos ... champán.
  10. Nosotros aprendemos el español .... poder hablar con más gente.
  11. Generalmente no hago mucho los sábados ... la mañana.
  12. Hoy hace mal tiempo. ... eso vamos a quedarnos en casa.
• 1. Esta mañana María me llamó ... teléfono.
  
• 2. Me llamó ... invitarme a su boda.
• 3. Ella y Pablo están muy contentos porque, ... fin, van a casarse.
• 4. Y ... eso, ellos van a invitar a todo el mundo a su boda.
• 5. Van a tener una gran fiesta ... celebrar la ocasión.
• 6. Después de la boda, los dos van a salir ... España.
• 7. María nació en San Marco, pero ... norteamericana habla español bastante bien.
• 8. Esta noche voy a dar una fiesta ... celebrar el compromiso.
• 9. Pepe, Susana y yo decidimos dar 100 dólares cada uno ... poder comprarles un lindo regalo.
• 10. Mis amigos van a pasar ... María.
• 11. Despúes van a la casa de Pablo ... recogerlo.

• 12. También queremos darles las gracias ... invitarnos a la fiesta.

• Adăugaţi articolul hotărât el/la: 1......árbol; 2......casa; 3.....tema; 4.....taxista; 5......mujer policía; 6.....mano; 7.....lunes; 8.....garaje; 9.....mesa; 10.......hambre; 11.....alfalfa; 12.....estación; 13.....hombre; 14......luz; 15.....avión; 16.......águila; 17.....viaje; 18.....pared; 19......problema; 20......agua; 21.....papel; 22.....acción; 23......dilema; 24......corral; 25......mar; 26......sabor; 27.....día; 28.....porcentaje; 29.....inglés; 30......americana; 31.....tren; 32.....hotel; 33.....gato; 34.....gata; 35.....paredes; 36......ratones; 37.....hacha; 38.....armas; 39.....ama de casa; 40.....verde haya; 41......aritmética; 42......hija de....alcalde; 43. Asómate a.... balcón; 44. Se acercó a.... arca.

• Puneţi articolul hotărât acolo unde este cazul:

• 1. Se ruega a ....señores pasajeros que apaguen los cigarillos.

• 2. ¿ Qué le parece a Usted, ....... Señora García?

• 3. Cierran los bancos a.........una.

• 4. A ....40 años uno es joven todavía.

• 5. Nos veremos ..... jueves que viene.

• 6. .....lunes suelo volver tarde a casa.

• 7. ¿Te sorprende......que venga?

• 8. Le alegra........acompañarte.

• 1. .....México es un país productor de petróleo.

• 2. .....México colonial dejó numerosos testimonios arquitectónicos.

• 3. Siempre llegaba tarde a.....misa.

• 4. Saldré de viaje .....primero de mayo.

• 5. ¿No vas a .....clase de dibujo hoy?

• 6. Isabel se aburre durante .....clases.

• 7. Tienes.....permiso para salir hoy.

• 8. El ministerio de.....Asuntos Exteriores.

• Răspunsuri: Comparative și superlative: A 1 mayor, 2 menor, 3 la mayor; B 4 como, 5 que; C 6 tantas, 7 más que; D 8 de, 9 menos de, 10 que; Conjuncții: pero, e, sino que, sino, u, pero, sino, y, pero, o; Por și Para: para, por, por, por, por, por, por, para, para, para, por, por; por, para, por, por, para, para, para, para, para, por, para, por. Articol 1: el, la, el, el, la, la, el, el, la, el, la, la, el, la, el, el, el, la, el, el, el, la, el, el, el, el, el, el, el, la, el, el, el, la, las, los, el, las, el, la, la, la ... del, al, al; Articol 2: los, -, la, los, el, los, lo, -; -, el, la, el, -, las, el, -.

• Art. hot. el, la, los, las se folosește pentru ceva concret și unic, cunoscut pentru vorbitor sau deja menționat: El coche de Pedro es muy bonito. ¿Dónde están las llaves de la oficina?

• pentru exprimarea orei, datei, zilelor săpt.: Mi compleaños es el 9 de septiembre. Son las dos=Este ora 2. Los viernes voy a la piscina.

• cu culori: El amarillo es mi color favorito.

• cu ceva abstract ȋn general: El amor te hace muy feliz.

• cu obiecte nenumărabile cȃnd sunt subiectul acțiunii: La leche es buena para los niños.

• cu procente: Los 20 por ciento de los españoles no tienen trabajo.

• după construcții partitive (la mayoría de, el resto de, la mitad de): La mayoría de los jóvenes hace deporte.

• cu nume de regiuni, munți, rȃuri, mări și oceane: El Mediterráneo está al sur de Europa.

• cȃnd vorbim despre ceva petrecut la o vȃrstă concretă: Me casé a los 30 años.

• cu nume de persoane sau titluri, excepție cȃnd ne adresăm persoanei ȋn cauză: El señor Pérez te está esperando. ¿Señor Pérez, es usted?

• cu nume de rezidențe oficiale: la Casa Blanca, el Elíseo: El Rey de España vive en la Zarzuela.

• Ȋnaintea subst. feminine care ȋncep cu a sau ha accentuat la sg art. fem. la se schimbă ȋnel: el agua, el alma, el arma, el ave, el hada, el hacha, el hambre, dar la pl. rămȃn fem.; de asemenea, adj. rămȃn feminine: el agua fría; dacă adj. se află ȋnaintea subst. se folosește art. fem. la: la fría agua.

• Art. nehot. un, una, unos, unas indică faptul că este ceva necunoscut pentru vorbitor sau care nu se știe dacă există: Ahí hay una parada de autobús. ¿Tienes un bolígrafo?

• cȃnd vorbim de un sg. ex. dintr-o categorie: Tengo unas pinturas de colores.

• la pl. se folosește cȃnd vorbim despre o cantitate inexactă: Había unas cuarenta personas=Erau vreo 40 de pers.

• Cȃnd subst. feminine ȋncep cu a sau ha accentuat se poate folosi un sau una: una arma/un arma; una hada/un hada; un/una hada buena. Nu se folosește articol:

• cu obiecte nenumărabile: No tengo dinero.

• cu ani, anotimpuri, luni: En primavera siempre llueve.

• ȋnainte de otro, ciento, medio și mil: ¿Quieres otro trozo de tarta?

• ȋnaintea adj. posesive: Ese no es mi móvil.

• cu profesii: Mi padre es arquitecto.

• cu nume de persoane: Ayer estuve con María.

• cu nume de orașe, regiuni, continente (excepție dacă art. face parte din nume: El Cairo, La Haya): Quiero ir de vacaciones a Sudamérica.

• ȋnaintea cuvintelor casa și clase: Hoy he aprendido mucho en clase.

• Ȋn general cu nume de țări nu se folosește articol: Mis padres están en Francia. Ȋn cazul numelor de țări formate din 2 sau mai multe cuvinte se folosește art.: los Países Bajos, la República Checa, el Reino Unido, los Emiratos Árabes Unidos; ȋn cazul SUA poate fi cu sau fără art.: Estados Unidos/los Estados Unidos; ȋn cazul unor țări: El Japón, El Canada, El Salvador.

• cȃnd au un adj. ȋnainte: la vieja Europa=bătrȃna Europă; cȃnd vorbim de o perioadă concretă a istoriei unei regiuni, țări, oraș: el Egipto antiguo.

• Ȋn cazul unor țări se poate folosi cu sau fără art.: (la) Argentina, (el) Brasil, (la) India, (el) Líbano, (el) Paraguay, (el) Perú, (el) Uruguay.

• Substantivele care denumesc fiinţe de sex masculin sunt întotdeauna masculine, iar cele care denumesc fiinţe de sex feminin sunt întotdeauna feminine.

• a) substantivele terminate în -l, -o, -n, -r, -s (L-O-N-R-S), ȋn alte consoane sau nume de râuri, fluvii, munţi, automobile sunt în general masculine; majoritatea celor ȋn -e, zilele săptămȃnii, lunile, anii, punctele cardinale, notele muzicale.

• b) substantivele terminate în -d, -z, -a (D-Z-A), -IÓN sunt în general feminine; cele terminate în -CIÓN, -SIÓN, -TAD, literele alfabetului.

• Ex: el tren=trenul; el nombre=numele; el papel=hârtia; el lunes=luni; la lección=lecţia; la luz=lumina; la verdad=adevărul;

• c) Substantivele terminate în -ma, -pa, -ta provenite din limba greacă sunt masc.: el clima, el cometa, el dilema, el diploma, el drama, el enigma, el idioma, el mapa, el planeta, el poema, el poeta, el problema, el programa, el sistema, el tema, el teorema;

• d) subst. terminate ȋn -ista au o sg formă pentru masc. și fem.: el/la artista, el/la comunista, el/la deportista=sportivul, el/la ensayista=eseistul, el/la lingüista=lingvistul, el maquinista=mecanicul, el/la taxista, el/la periodista=ziaristul/ziarista; guardafrenos=cel care pune frȃnele, (el) parracaídas=parașută, guardabarreras=cantonier, (el) mondadientes=scobitoare, (el) paraguas=umbrelă au aceeași formă la sg și pl., modificȃndu-se doar art.; el análisis, la crisis=criza, la diátesis=diateza, la diéresis, la elipsis, la equimosis=echimoză, vȃnătaie, la éxtasis=extazul, la hipótesis, el parabrisas=parbrizul, la paréntesis, la peritonitis=peritonita au aceeași formă la pl., ca și zilele săpt.; las cejas=sprȃncene, las entrañas=măruntaie, las gafas=ochelari, las llaves=chei se folosesc la pl., ca și ȋn romȃnă.

• Ȋn -e sunt multe excepții, iar altele sunt puține:

• el ave=pasărea (ȋn general se folosește el pájaro), la base=baza, la calle=strada, calea, la clase=ora, cursul, la corriente=curentul, la costumbre=obiceiul, la cumbre=culmea, la efélide=pistrui, la elipse, la envite=invitația, la esfinge=sfinxul, la especie, la fiebre=febra, la fuente=castronul, fȃntȃna, la gente=lumea, oamenii, el hambre=foamea, la índole=felul, genul, la leche=laptele, la liebre=iepurele, la muerte=moartea, la nave=nava, la nieve=zăpada, la noche=seara, noaptea, la nube=norul, la parte=partea, la sangre=sȃngele, la serpiente=șarpele, la suerte=norocul, la tarde=amiaza; el bajá=pașa, el camarada=camaradul, tovarășul, el día=ziua, el empega=smoala, el época, el escena, el espía=spionul, el estaca=țăruș, par, el guía=ghidul, el pirata=piratul, el sofá=canapeaua, el tranvía=tramvaiul, el avión (aluvión), el camión, el césped=pajiștea, el huésped=oaspetele, el ajedrez=jocul de șah, el arroz=orezul, el juez=judecătorul, el lápiz=creionul, el matiz=nuanța, la mano=mâna, la miel=mierea, la piel=pielea, la radio=radioul, la razón=motivul, la sal=sarea, la sien=tȃmpla, la tos=tusea.

• El arte este masc. la sg și fem. la pl.: el arte plástico, las artes plásticas. Unele subst. au aceeași formă cu 2 sensuri diferite: el capital=capitalul, la capital=capitala; el cometa=cometa, la cometa=zmeul; el frente=frontul, la frente=fruntea; el moral=dudul, la moral=morala, moralul; el orden=ordinea, la orden=ordinul; el pez=peștele (ȋn apă), la pez=smoala. Adj. terminate la masc. ȋn altă vocală decȃt -o sunt invariabile la ambele genuri: un país agrícola, la técnica agrícola, progresista.

• Contracțiile de+el=del, a+el=al: el árbol del patio=copacul din curte; la luz del día=lumina zilei; voy al patio=merg ȋn curte.

• Art. lo nu ȋnsoțește un substantiv, dar poate preceda un adjectiv cu valoare de substantiv pentru a exprima o idee generală, abstractă: Ahora, lo difícil es imaginar otro desenlace (Acum, dificultatea constă în a imagina alt deznodământ).

• - lo posible (ceea ce e posibil), lo corriente (ceea ce e ȋn curs), lo bueno, lo malo, lo útil, lo prohibido (ceea ce e interzis), lo barato es caro=ceea ce e ieftin e scump;

• - ȋnaintea unor adverbe: No sabes lo mal que habla=Nu știi cȃt de rău vorbește;

• Lo+adj.+que=cât de: ¡Lo contentas que están! (Cât de fericite sunt sau sunteți, ȋn acest ultim caz numai ȋn Am. Lat., ȋn Spania-estáis!).

• Lo+adj. posesiv: Yo a lo mío y tú a lo tuyo (Eu cu treburile mele şi tu cu ale tale).

• Lo de+subst.=problema ... No está resuelto lo del más pasado (Nu este rezolvată problema din trecut).

• Lo de+infinitiv=faptul de: Lo de comprar ese coche es una tontería (Ideea de a cumpăra maşina aceea este o prostie).

• Lo que=ceea ce: No entiendo lo que te preocupa (Nu înțeleg ceea ce te îngrijorează). Haz lo que te aconsejamos (Fă ceea ce te sfătuim).

• Ȋn expresii: a lo lejos=ȋn depărtare; por lo menos=cel puţin, măcar; por lo tanto=prin urmare; por lo más=cel mult; por lo visto=după cȃte se vede; lo siento (mucho)=regret, ȋmi pare rău, compasiune (me arrepiento are sensul de a se căi=mă căiesc); lo demás=restul (los demás, las demás=ceilalți, celelalte).

• El+infinitiv şi el que+verb conjugat, cu sensul faptul de a: El dormir poco (dormitul puţin). El que me lo digas me tranquiliza (Faptul că mi-o spui mă linişteşte).

• Ȋn locul unei noțiuni sau expresii considerate neutre: Tú sabes el inglés, yo lo ignoro. ¿Locomprendes? Ȋn primul caz lo este pronume ȋn acuzativ (o ignor), ȋn al 2-lea, ȋnțelegi asta (lucrul ăsta)? El divertido es la manera de contarlo (Distractiv este felul de a o povesti), de asemenea, pronume.

• Ȋn locul unui nume predicativ cu valoare de pronume: Tú eres alto, yo no lo soy=Tu ești ȋnalt, eu nu sunt. ¿Sois mis amigos? Lo somos=Sunteți prietenii mei? Suntem.

• Lo, la, los, las pot fi și pronume indirecte (în acuzativ), iar él pronume personal=el. În ultimul caz nu există contracția: La casa de él.

• SUPERSTIȚII:

• Marți 13=ziua cu ghinion ȋn Spania și Am. Latină, echivalentă cu vineri 13 ȋn cultura anglo-saxonă. Nenorocirea nr. 13 ȋși are originea ȋn ultima cină a lui Isus Cristos cu cei 12 apostoli, după care a fost arestat de romani și apoi crucificat. Ziua de marți e consacrată zeului Marte, zeul războiului ȋn mitologia latină. Ȋn spaniolă există o zicală că marțea să nu te căsătorești, nici să nu faci o călătorie importantă: En martes ni te cases, ni te embarques.

• Credința colectivă că o zi sau un lucru poate avea puteri magice și care poate aduce noroc sau ghinion se numește superstiție, iar persoanele care cred ȋn ele se numesc superstițioase.

• Ȋn afară de marți 13 ȋn Spania se crede că aduce ghinion: a vedea trecȃnd o pisică neagră (ver pasar un gato negro), a vărsa sare (tirar sal), a sparge o oglindă (romper un espejo), a trece pe sub o scară (pasar por debajo de una escalera), a deschide o umbrelă ȋn casă (abrir un paraguas dentro de casa) și pentru a speria spiritele rele cel mai bine este să se bată ȋn lemn (para espantar la mala suerte es mejor tocar madera).

• Se crede că aduce noroc: cruzar los dedos=a ȋncrucișa degetele; encontrar un trébol de 4 hojas=a găsi un trifoi cu 4 foi; colgar una herradura detrás de la puerta=a atȃrna o potcoavă ȋn spatele porții.

• Spaniolă ȋncepători:

• 1. ... despierto

• soy

• estoy

• hay

• 2. No ... espera.

• mi

• mí

• me

• 3. Estamos ... 18 de octubre.

• a

• en

• en el

• 4. Él es abogado y ella es ... .

• farmacista

• farmacéutico

• farmacéutica

• 5. ... segundos

• veintiún

• veinte y un

• veinte y uno

• 6. 2000 personas

• dos miles

• dos millares

• dos mil

• 7. 400 euros

• cuatrocientos

• cuatro cientos

• cuatrocientas

• 8. 500.000 pesetas

• cincocientas

• quinientos

• quinientas

• 9. No ... nada.

• sabo

• só

• sé

• 10. Algunas ... salgo de casa.

• vezes

• veces

• vezas

• 11. Aquí ... el diccionario.

• está

• es

• hay

• 12. ... la foto de la que te hablé.

• hay aquí

• es aquí

• he aquí

• 13. Veo ... de los más destacados críticos.

• a un

• uno

• a uno

• 14. ... tema es interesante.

• Ø

• el

• 15. No quiere ... .

• nadie
• a nadie
• ninguno
• 16. Vosotros ... correctamente.
• escribéis
• escribáis
• escribís
• 17. No ... mucha gente hoy.
• hay
• es
• están
• 18. ... problema es difícil.
• el
• la
• Ø
• 19. ... viene.
• no nunca
• nunca no
• nunca
• 20. Estoy ... pie.
• en
• a
• de
• 21. Se ... rápidamente.
• enfadía
• enfadaba
• tenía enfadado
• 22. Iré ... médico.
• al
• para
• a
• 23. Es una ... poetisa.
• gran
• grande
• granda
• 24. El ... capítulo es corto.
• primero
• primo
• primer
• 25. Las ... llegadas son de Burgos.
• recientes
• recién
• recientas
• 26. Procura ... ser más comprensivo con ellos.
• a
  
• Ø
• de
• 27. Trataron ... salir a pesar del frío.
• de
• a
• por
• 28. Mira ... mapa.
• Ø
• la
• el
• 29. Tengo ... sed.
• mucho
• mucha
• muy
• 30. ... calor cansa.
• la
• el
• Ø
• Răspunsuri: 1 b, 2 c, 3 a, 4 c, 5 a, 6 c, 7 a, 8 c, 9 c, 10 b, 11 a, 12 c, 13 c, 14 b, 15 b, 16 c 17 a, 18 a, 19 c, 20 c, 21 b, 22 a, 23 a, 24 c, 25 b, 26 b, 27 a, 28 c, 29 b, 30 b.

Franceză ȋncepători

• 1. Je vous invite ce soir voir un film ... .
• à la cinéma
• au cinéma
• à le cinéma
• 2. ... amie, Ilona, est-ce qu'elle vient avec nous à la montagne ?
• ta
• ton
• sa
• 3. Tes amis ne sont .... de leur ville.
• jamais parti
• jamais partis
• jamais parties
• 4. Les fleurs et les cadeaux, je crois que tout le monde ... .
• les aime
  
• les aiment
• l'aime
• 5. Marie parle beaucoup de la France, mais elle ...
• n'est jamais y allée.
• n'est allée jamais.
• n'y est jamais allée.
• 6. Paul et Jean vont chaque jour à l'université ...
• à pieds
• par pieds.
• à pied.
• 7. Des journaux, oui, nous ... lisons chaque matin.
• les
• en
• des
• 8. L'été dernier, mes parents ont voulu aller en vacances ... .
• en Canada
• au Canada
• à Canada.
• 9. La semaine prochaine nous ... un voyage en Angleterre à l'occasion d'une conférence internationale sur l'environnement.
• fairons
• ferons
• faireons
• 10. Monsieur, pouvez vous me dire, s'il vous plaît, ... sont les livres que vous me suggérez de lire pour mon cours de fran�ais?
• quels
• lesquelles
• quelles
• 11. Si vous voulez bien manger, vous devez aller au ... restaurant de la ville!
• plus bon
• mieux
• meilleur
• 12. Demain ma tante et sa fille viendront nous visiter si elles ... tôt.
• se lever
• se lèveront
• se lèvent
• 13. La secrétaire a invité Mme. Thomassen entrer et ... a offert une tasse de thé.
• elle
• lui
• à elle
• 14. En partant de chez nous, nos amis parlaient de leurs jours d'enfance et ... héro préféré des bandes dessinées.
• de
• du
• de l'
• 15. Les filles, on est en retard ! ... ! On doit se dépêcher!
• allez-y!
• allez-on!
• allez-en!
• 16. Est-ce que l'automne prochaine vous ... des champignons dans la forêt comme l'automne passée?
• ramasserez
• ramassez
• ramasser
• 17. Avant de devenir actrice, il y a quelques années, qu'est-ce que vous ... ?
• faisez
• faites
• faisiez
• 18. Vous ... réfléchir à la proposition que je vous ai faite hier?
• allez
• aller
• irez
• 19. Mes parents n'achètent jamais ... limons.
• des
• du
• de
• 20. J'ai lu des histoires sur des acteurs et des actrices ... je ne connais pas, avec des noms bizarres.
• que
• qui
• quoi
• 21. Marie aime les pays et les traditions latins ; chez elle on retrouve toujours des trucs, et même des plats mexicains, portugais et ... .
• hispaniens
• espagnols
• espagniens
• 22. Quand je suis allé à Paris, j'ai visité ... musées.
• beaucoup des
• nombreux
• beaucoup de
• 23. ... dans le restaurant juste avant 10 heures du matin.
• je suis entré
• j'ai entré
• j'ai entrée
• 24. Les filles, on ... a vues partir il y a quelques minutes.
• les
• en
• leur
• 25. Les parents de Paul ... à Rome pour 1 semaine.
• alleront
• iront
• irons
• 26. Je crois que le football est ... sport du monde.
• le plus bon
• le meilleur
• le mieux
• 27. S'il ... beau demain, nous irons faire des promenades en montagnes.
• fera
• fait
• sera
• 28. Ah, cette jolie maison de campagne ! Je préfère ... habiter pendant l'été!
• la
• y
• en
• 29. Des pamplemousses? Je ... jamais, car je les trouve trop amers.
• ne mange pas
• n'en mange
• n'en mange pas
• 30. Mes amies ... à Paris le week-end dernier et elles rentreront demain.
• ont resté
• sont resté
• sont restées

• Răspunsuri: 1 b, 2 b, 3 b, 4 a, 5 c, 6 c, 7 a, 8 b, 9 b, 10 a, 11 c, 12 c, 13 b, 14 c, 15 a, 16 a, 17 c, 18 a, 19 c, 20 a, 21 b, 22 c, 23 a, 24 a, 25 b, 26 b, 27 b, 28 b, 29 b, 30 c.

• Spaniolă mediu

• 1. ... toca la guitarra como él.
• ningún
• nadie no
• nadie
• 2. A veces concluir es más difícil ... empezar.
• de que
• que
• como
• 3. Como no te ... prisa, no te espero.
• des
• das
• darás
• 4. Es una manía ... él.
• en
• de
• a
• 5. ... Vd como mejor le parezca.
• haz
• hace
• haga
• 6. Él no canta ... bien como Vd.
• tan
• tanto
• tanta
• 7. ... a cenar con nosotros.
• súbate
• súbete
• súbate
• 8. Ocurrió el 20 ... agosto... 1993.
• o, o
• de, o
• de, de
• 9. ¿ ... quién es esta revista?
• a
• al
• de
• 10. Es un serial... desenlace quisiéramos conocer.
• del cual
• cuyo
• del que
• 11. Tiene ... 18 años.
• alrededor
• alrededores
• alrededor de
• 12. No lo sé ... .
• absoluto
• absolutamente
• en absoluto
• 13. ... de los presentes protestó.
• nadie
• ninguno
• ningún
• 14. Nadie pretendió ... .
• lo contrario
• contrario
• la contraria
• 15. Gracias ... vuestra ayuda.
• de
• para
• por
• 16. Lo tuve que aceptar muy a pesar ... .
• mi
• mío
• de mi
• 17. ¿ ... es su nombre?
• cómo
• qué
• cuál
• 18. ¡Tú, Paco, y tú, Gabriel... conmigo!
• venís
• vengais
• venid
• 19. Iremos ... .
• con ti
• contigo
• con te
• 20. A ellos no ... conozco.
• o
• los
• les
• 21. Se ganaban ... vida difícilmente.
• su
• o
• la
• 22. Sonó ... salía de viaje.
• que
• con que
• de que
• 23. Cuando no la entiendo, ... pido que repita.
• la
• lo
• le
• 24. Él no quiere que le ... .
• ayuden
• ayudan
• ayudaran
• 25. Nos prestaron un coche, ... nos permitió visitar la provincia.
• cual
• el cual
• lo cual
• 26. Según ..., Vd no tiene razón.
• yo
• mí
• mi
• 27. No hay quien ... nada.
• decir
• dice
• diga
• 28. Los vecinos ... me quejaba se mudan.
• de quienes
• de quien
• quienes
• 29. Al taxista ... atacaron unos desconocidos.
• lo
• o
• le
• 30. ... es para mí.
• tan poco
• también no
• tampoco

• Răspunsuri: 1 c, 2 b, 3 a, 4 a, 5 c, 6 a, 7 b, 8 c, 9 c, 10 b, 11 c, 12 c, 13 b, 14 a, 15 c, 16 b, 17 c, 18 c, 19 b, 20 b, 21 c, 22 b, 23 c, 24 a, 25 c, 26 a, 27 c, 28 a, 29 a, 30 c.

• Franceză mediu
• 1. Le restaurant que je préfère est ... je vous ai parlé il y a quelques jours.
  ce que
  celui dont
  ce de qui
  2. Nous sommes arrivés à temps à la gare ... la mère de Julie qui nous a amenés très vite.
  comme
  grâce à
  à cause de
  3. Michelle a dit qu'elle ... finir l'article ce soir, avant de partir.
  devrait
  doit
  devait
  4. Avant de partir en voyage, son père lui ... de lui apporter un beau cadeau.
  avait promise
  avais promis
  avait promis
  5. "Mes parents seront toujours contents de revoir ... ", lui dit Marie en souriant.
  les votres
  les vôtres
  les votre
  6. Je ne crois pas que ce jeune homme ... la personne que nous cherchons pour occuper cette position.
  est
  sois
  soit
  7. J'ai acheté les choses que Mireille m'a demandé de lui acheter, mais je ... donnerai demain.
  les leur
  lui les
  les lui
  8. Jeanne parlait de façon à ... les autres que les actions de Julie étaient tout à fait légitimes.
  convaincre
  avoir convaincu
  dire
  9. Elle a appris la nouvelle ... la radio cet après midi.
  écouter
  écoutant
  en écoutant
  10. Le plus grand désir de Marc est ... faire un voyage autour du monde.
  d'en
  celui de
  ce duquel
  11. Hélène était en train de ... quand sa mère arriva et la pria d'attendre le retour de son frère.
  partait
  part
  partir
  12. Il est très probable qu'on interdira l'entrée dans le magasin, mais Paul ne croit pas qu'on ... cela.
  fasse
  fait
  fera
  13. Si nous ... à la montagne, l'année prochaine, nous louerons la même chambre que cette année.
  irons
  allons
  partirons
  14. Vos livres sont vraiment intéressants, mais ... ont aussi des sujets d'actualité.
  le sien
  les siennes
  les siens
  15. Marcel doute que quelqu'un ... résoudre ce problème difficile en moins d'une demi-heure.
  puisse
  puis
  peut
  16. Si j'étais une grande actrice, je ... acheter des voitures de rêve et des châteaux comme ceux des contes de fées.
  poudrais
  pourrais
  pouverrais
  17. Ils se demandaient ce que cela ... dire.
  Veut
  Voudra
  voulait
  18. Il ... envoyer cette lettre avant ; maintenant c'est trop tard.
  faut
  faudrait
  aurait fallu
  19. Voila le jeune homme ... je voulais remercier de m'avoir aidé vous retrouver!
  qui
  que
  auquel
  20. Je ne préfère ... de ces livres que j'ai du lire la semaine passée.
  nul
  aucun
  pas un
  21. ... il fait beau, nous n'irons pas au bord de la mer, car, en cette saison, l'eau est trop froide.
  même si
  bien que
  malgré
  22. Nous serions déjà sur la plage s'il ne ... tellement chaud.
  ferait
  faisait
  était
  23. Hier, j'ai vu une fille très élégante ... j'avais déjà rencontrée.
  que
  qui
  dont
  24. ... chacun souhaite, c'est que la zone verte commence chez son voisin.
  ce dont
  ce que
  ce qui
  25. Nous n'avons pas pu trouver le chemin ... vous nous avez parlé.
  de qui
  dont
  de quoi
  26. La consommation s'accélère ... l'amélioration de la situation économique.
  grâce à
  comme
  car
  27. Je laisse ces questions ... nous reviendrons plus tard dans notre réunion.
  auxquels
  desquelles
  auxquelles
  28. Daniel et Amélie seraient déjà partis si tante Véronique ne les ... de rester encore quelques jours.
  avait priés
  aurait prié
  aurait priés
  29. Elle n'a que quelques exemplaires de ce livre, mais je suis sure qu'elle fera tout le possible pour ... emprunter au moins un pour chaque paire.
  vous les
  en vous
  vous en
  30. Il est nécessaire que j'... les billets d'avion, sinon, il n'y aura pas de vacance.
  ai
  aie
  aille

  Răspunsuri: 1 b, 2 b, 3 a, 4 c, 5 b, 6 c, 7 b, 8 a, 9 c, 10 b, 11 c, 12 c, 13 b, 14 c, 15 a, 16 b, 17 c, 18 c, 19 c, 20 b, 21 a, 22 b, 23 a, 24 c, 25 b, 26 a, 27 a, 28 a, 29 a, 30 b.

• Por și Para:

• 1. Hoy ... la tarde saldremos ... el mar. 2. Debemos prepararnos ... este viaje. 3. En esta maleta no hay sitio más que ... 3 camisas. 4. Pero, yo la he comprado ... buena. 5. ¿Cuánto diste ... esta maleta? 6. A mí no me gusta ... bonita que sea. 7. ¿No tienes, ... favor, algún dinero más? 8. ¿... qué te interesa? 9. ... si acaso. 10. No pudo levantarse de la cama ...haber estado muy enfermo y, ... consiguiente, le ayudaron tomándole ... la mano. 11. Fue ayudado también ... los demás personas que estaban con él. 12. Estamos ... terminar el estudio de esta gramática.

• Ȋn ce privește accentul, ȋn fran., așa cum se știe, este de fantezie, fără a avea legătură cu pron. (accentul la orice cuvȃnt se pron. numai pe ultima silabă), doar vocala e se pron. diferit ȋn funcție dacă poartă sau nu accent, fiind sg care are toate cele 3 accente. De asemenea, ȋn fran. cons. duble sunt de fantezie (ca și ȋn eng.), fără să se pronunțe astfel, spre deosebire de ital., ȋn span. neexistȃnd cons. duble, decȃt rr și, ȋn cazuri rare ȋn cuvinte compuse, ca și ȋn romȃnă, nn. Ȋn span. accentul nu e de fantezie și este numai ascuțit pe cele 5 vocale (y nu este vocală și se pron. la fel ca ll, deși se poate pron. și ca i), iar regula accentului, precum și a despărțirii ȋn silabe, a diftongilor - nu avem treabă cu triftongi - este foarte exactă și clară. Astfel, accentul se scrie ori de cȃte ori se pron. pe altă silabă decȃt penultima dacă cuvȃntul se termină ȋn vocală sau n, s, respectiv decȃt ultima dacă se termină ȋn altă cons. (deci, totdeauna cȃnd este pe antepenultima sau a 4-a de la sfȃrșit) și nu se scrie deci ȋn situația cȃnd se pron. pe penultima și se termină ȋn vocală sau n, s, respectiv pe ultima și se termină ȋn altă cons. Ȋn ce privește regula diftongilor, aceasta este extrem de clară: diftongi formează o vocală ȋnchisă (i, u) și una deschisă (a, e, o), 2 vocale deschise nu formează niciodată. Ȋn situația ȋn care accentul este pe i, u se scrie și nu formează diftongi, iar cȃnd este pe a, e, o formează totdeauna diftongi și nu se scrie, decȃt atunci cȃnd sunt mai multe silabe și accentul se pron. pe silaba cu diftongul prin excepție de la regula generală menționată mai sus. De ex.: corazón, situación (dacă nu s-ar fi scris pe o ȋn această situație ar fi trebuit pron. pe a, penultima silabă, fără să se fi scris); día, manía, teoría, dar estrategia, armario, magia; Dios, adiós, pues, después. Există ȋnsă cuvinte omonime, care, cu accent scris sau pron. pe o silabă este ceva și nescris sau scris pe altă silabă, altceva: sé=știu - vb saber la I sg prez. sau ser la II sg imper., se - pron. refl;sí=da - adverb sau pron. refl. ȋn dativ precedat de prep. a, si=dacă - conj.; tú=tu - pron. pers., tu=al tău, a ta - adj. posesiv; mí=mine, mie - pron., mi=al meu, a mea - adj. posesiv;él=pronume, el=art. hot.; mas=dar, ȋnsă (sinonim cu pero) - conj., más=mai, mai mult - adverb; como=mănȃnc, vb comer la I sg prez. sau adv. de comp.=la fel ca, tot așa,cómo=cum - adverb. de mod sau interogativ; qué=ce (totdeauna, indiferent că e interog. sau exclamativ), que=ca, să, că, decȃt, care, pe care; por qué=de ce, porque=pentru că, fiindcă, deoarece; té=ceai - subst., te - pron. direct, ind., refl.; sólo=numai, doar, solo=singur;hacia=către, spre - conj., hacía=făceam, făcea - vb hacer la I, III sg imp.; dé=să dau, dea - vbdar la I, III sg subj., de - prep.; está, estás - vb estar la II, III sg prez., esta, estas=aceasta, asta, acestea, astea - adj. dem.; esté - același vb la I, III sg subj. pres., este=acesta, ăsta - adj. dem.; cuál=care, quién=cine - interogative și (el, la, los, las) cual(es), quien(es) - pron. relative; aún=todavía=încă, aun=chiar și, ni aun=ni siquera=nici măcar, aun cuando=chiar dacă.

• Așadar, din acest punct de vedere span. este o limbă extrem de inteligentă comparativ cu ital. și mai ales cu romȃna, unde nu există nicio regulă a diftongilor, triftongilor, despărțirii ȋn silabe, accentului, fiind absolut indefinibile. La asta se adaugă cretinitatea și imbecilitatea lingviștilor, care au tȃmpit limba, incomparabilă cu toate limbile de pe pămȃnt (la un loc) și au făcut-o indef. De ex., ȋn mod mai mult decȃt absurd și stupid, ȋn DOOM se menționează că vb la infin. mȃnia are 3 silabe, mȃ-ni-a, cu accent pe a, ceea ce este inadmisibil. Așa ar fi fost dacă accentul ar fi fost pe i, adică ȋn cazul subst. mȃnia, dar dacă accentul e pe a normal formează diftong și sunt 2 silabe. Adică, și subst. mȃnía și vb la infin. mȃniá sunt la fel? Sau la con-ti-nu-ă, atȃta timp cȃt accentul este pe i, uă formează diftong, la fel la p. sim. și la infin., unde este pe ă, respectiv pe a, deși se menționează că u-ă, u-a nu formează diftongi, ceea ce e absolut absurd, la fel la vb lua. Ȋn span., de ex., continúo, continúas, continúe, continúes la ind. și subj. pres. (nu formează diftongi), dar continué, continuó la p. sim. (formează diftongi); sau ști-am, dacă accentul e pe a formează diftong, deci trebuie să fie o silabă, numai dacă ar fi fost pe i ar fi fost 2 silabe, ștí-am și la fel la vb la imperf. De asemenea, ȋn DOOM se menționează la vb domina că accentul este pe i, domín, domínă, care este derivat al lui mina, iar celelalte au accentul pe penultima silabă: termina, términ(elimina, extermina, determina au 4 silabe); de asemenea, predomina este predómin, fiind deci inadmisibil domín. Se merge pe ideea că domina este din fran. dominer, iar ȋn fran. accentul este pe ultima silabă. Dar, predominer nu e tot din fran. și atunci ar trebuipredomín, ceea ce ar fi absurd și ridicol? Așadar, accentul trebuie adaptat limbii romȃne și s-a admis acum că la subst. trafic accentul este pe a și nu pe i, chiar dacă e din fran. De menționat că numai cele menționate mai sus sunt compuse ale lui mina cu term. -, i, ă, celelalte sunt cu ez, ezi, ează: contamina, culmina, denomina, dezincrimina, discrimina, disemina, examina, germina, incrimina, insemina, ilumina, submina. De asemenea, ȋn romȃnă avem ma-rea, ma-re-ea sau An-dre-ea, cre-ea-ză, i-de-ea, ȋn span. ma-re-a, ta-re-a, An-dre-a, i-de-a.

• Mai trebuie menționat că ȋn span. nu există apostrof ca ȋn ital., fran., eng., nici liniuță, deci nu există elidare și dispariție de vocale sau sunete.

• Vb de mișcare ir=a merge, se duce, andare ȋn ital, aller ȋn fran. este neregulat și se conjugă asemănător ȋn cele 3 limbi, ȋn fran. și ital. este regulat la I, II pl., dar ȋn span. este la fel ca la celelalte pers: voy, vas, va, vamos, vais, van. De asemenea, ȋn span. ir (conjugat)a+infin., ȋn ital. andare a+infin. și ȋn fran. aller+infin. formează un viitor (așa zis apropiat) și care este asemănător cu viit. din romȃnă: voi, vei, va, vom, veți, vor+infin, deși viitorul ȋn aceste limbi este format din term. adăugate la infin., é, ás, á, emos, éis, án ȋn span: iré, irás, irá, iremos, iréis, irán. Ȋn span. ir poate fi la prez. sau imperf. ind. și subj., la imperf. ind. putȃnd exprima atȃt o acțiune trecută, cȃt și una viitoare; de asemenea, această ultimă formă poate fi uneori echivalentă cu cond. perf., care este cond. aux. haber+part. vb. De menționat e faptul că ȋn span. sunt mai multe vb a merge, andar, dar are un sens mult mai restrȃns=a umbla, a hoinări; caminar, cu sensul de a călători, cutreiera (deși călători se spune viajar), marchar, folosit ȋndeosebi ca termen militar, a mărșălui, dar și a merge,pasear(se)=a se plimba, largarse=a se căra, a o șterge, ȋnsă ir se folosește cel mai frecvent. Ȋn ital. caminare, marcher ȋn fran. De asemenea, irse=a pleca, ȋn cazuri rare a se duce; așadar, nu este partir ca ȋn fran. sau partire ca ȋn ital., ȋn fran. aller nu este refl. (ir și ser=a fiau aceeași formă la pret. indef. și subj. imperf., implicit irse, care este cu pron. refl., și ȋn romȃnă a se duce poate fi substituit ȋn unele situații cu a fi la p. sim., p. com. și mai mult ca perf.); ȋn span. partir, compartir=a ȋmpărți, a partir de=ȋncepȃnd de la, cu plecare de la.

• Ir poate fi și la cond. a+infin.: Me dijiste que jamás podría olvidarte que después iría a rogarte y a pedirte, bésame=Mi-ai spus că nu te voi putea uita vreodată, Iar apoi te voi ruga şi-ţi voi spune, sărută-mă (Yuridia - Ya te olvidé). Aici ȋntȃlnim 2 probleme: iría a rogarte este cond. lui rogar, adică te rogaría și, deși e cond., se traduce prin viitor, ȋntrucȃt, dacă în principală vb este la un timp trecut, ȋn afară de p. com. (imperf., p. sim., mai mult ca perf.), în subordonată viitorul din română devine condiţional, prezentul devine imperfect, iar p. sim. şi p. com. devin mai mult ca perf.

• Nu numai ir a poate fi urmat de infin., ci și volver a+infin., adică a face ceva din nou (vuelvo a leer=citesc din nou); acabar de+infin. exprimă o acțiune recent terminată, adică abia,acabo de comer=tocmai mȃncai (terminai de mȃncat), dacă acabar e la imperf., acababa de comer se traduce prim m.m.p.=tocmai terminasem de mȃncat; ȋn fran. este passé recent cu vb venir; acabar înseamnă a termina, la forma negativă de prezent: No acaba de trabajar=Nu termină de lucrat; haber (impers.) que+infin., la fel ca și tener (conjugat)que+infin., deber+infin. sau deber a, deber de+infin.=a trebui să, ȋn această ultimă situație denotă o probabilitate: Jorge debió de asistir a aquella fiesta=Jorge trebuie să fi fost la acea petrecere (probabil că a fost); soler+infin. sau acostumbrar a+infin. semnifică repetare=a obişnui să: Todas las mañanas solía correr una hora=În fiecare dimineaţă obişnuia să alerge o oră; dejar de+infin.=a înceta să (nu mai...): ¡Deja de quejarte tanto!=Nu te mai plânge atât! Dejar înseamnă a lăsa, părăsi, deci în alte situații este lăsa: Deja que otros besos te enamoren=Lasă-te cuprinsă de alte sărutări. Estar, ir, andar, quedar, venirpot fi urmate de gerunziu, exprimȃnd o acțiune ȋn desfășurare (progresiv): Estaba leyendo en su cuarto=Citea în camera sa; Los árboles se van deshojando=Copacii se desfrunzesc (încetul cu încetul). Mai trebuie menționat că seguir, continuar, terminar sunt urmate numai de gerunziu care se traduce prin infin. sau conj.: Sigue fumando a pesar de las recomandaciones del médico (a termina și ȋn romȃnă poate fi urmat de gerunziu), iar ver, oír de infin. care se traduce prin gerunziu: Lo veo pasar. Ȋn cazul al+infin. se poate traduce prin gerunziu, dar ȋn general este la fel ca ȋn span., adică infin. devenit subst.: Al oír la noticia María se puso triste=La auzul știrii ... A trebui să mai poate fi necesitar+infin. saunecesitar que+subj. (care ȋnseamnă de fapt a fi necesar să, a avea nevoie să, a fi nevoit să),ser necesario, ser menester, hacer falta cu formă impers. numai la III sg.
  

• Trebuie spus că, deși span. este foarte complexă și bogată în exprimare, multe perifraze verbale, numeroase conjuncții și prep., folosirea subj., care este deosit de complexă, deși seamănă cu subj. din fran., dar mult mai stufos, inclusiv prep. la vb sunt mai complicate etc., în ce privește conjugarea propriu zisă în span. este mai regulată decât în fran. și mai ales ital. În primul rând, este un sg aux, haber, deși nu înseamnă a avea, care este tener, numai în span. și port. fiind ser și estar (în fapt, estar este stare din latină și ital. și a sta din română, din nou o problemă extrem de complicată folosirea vb ser și estar). La ind. prez., unde în fran. este destul de neregulat (și aici asemănarea mai mare este cu româna, dar în română e infinit mult mai complicat, adică era, până a-l face eu, indefinibil, eu fiind singura persoană din istorie care am reușit să-l fac definibil, ȋn span. pot să spun că este destul de regulat, ȋn port., unde seamănă cȃt se poate de total cu span., este mai simplu și regulat. Deși sunt multe verbe care fac schimbări ȋn răd. (ca și ȋn romȃnă), dar schimbarea este foarte simplă, diftongare, adică schimbă e ȋn ie, e ȋn i, o ȋn ue ȋn răd. ȋnaintea term. de infin. la sg și III pl. la ind. și subj. pres., cu mențiunea că cele ȋn -ir care diftonghează schimbă și e ȋn i, respectiv o ȋn u la I, II pl. subj., III sg și pl. p. sim., subj. imp. și gerunziu, nu mai sunt decȃt vb cu p. I sg neregulată, puține, ȋn general fiind chestiune de pron., cele ȋn -cer, -cir schimbă c ȋn zc sau ȋn z, ȋn -ger, -gir g ȋn j, ȋn -quir qu ȋn c și mai sunt 15+tener, venir, decir. Ȋn span. nu există ç ca ȋn fran. și port., astfel că la conocer este conozco, conoces, conoce ..., dar conozca, conozcas, conozca ... la subj. La fel, almorzar este almuerzo, almuerzas la ind., dar almuerce, almuerces la subj., deci la subj. cele ȋn -zar schimbă z ȋn c, ȋn -car c ȋn qu, ȋn -gar adaugă u la răd., iar ȋn -guar schimbă u ȋn ü, inclusiv la I sg p. sim. De asemenea, la p. sim. și part. ȋn romȃnă și fran. este o similitudine totală. Ȋn fran., la p. sim. (și subj. imp.) răd. la vb ȋn -ir, -re, care sunt neregulate, este de la part. (cu excepția unora la care este de la I pl. pres. și 3 care au răd. specifică), iar la cele ȋn -er este de la infin. Ȋn romȃnă, la p. sim. (și m.m.p.) răd. la cele ȋn -ea, -e (care au part. neregulat) este de la part., iar la cele ȋn -a, -i, -ȋ (cu part. ȋn -t adăugat la infin.) este de la infin., ȋn romȃnă și la gerunziu cele cu part. ȋn -ut, cu excepția lui bea, au de la part. Tocmai de aceea, ȋn DOOM și DEX, ȋn mod stupid și absurd, la coase este dată forma cosȃnd, ȋn fapt fiind cusȃnd, prima nici nu sună ȋn romȃnește, cosind fiind a cosi. Acesta, ca toate cele ȋn -e cu part. ȋn -ut care modifică răd. la part., are răd. la gerunziu de la part. Ȋn romȃnă, part. vb ȋn -e este asemănător cu cel al vb ȋn -ir, -re ȋn fran., fiind ȋn -s, -t, -ut. Ȋn -t sunt 7 (frige-ȋnfige fiind derivate identice), ȋn -ut sunt 8 care modifică răd. de infin. și 10 care adaugă -ut la răd. de infin. (deci, nu modifică răd.), celelalte au part. ȋn -s. Part. este destul de simplu în span., în port. probabil este și mai simplu, nici în română nu este foarte complicat, ceva mai complicat în fran., cu care și are o similitudine totală, dar cel mai complicat part. trecut și p. sim. este în ital., de asemenea, II sg imper., dar incomparabil cu româna, ca și ind. prez. În span. sunt 9-10 cu part. așa zis neregulat, care este de fapt foarte simplu și previzibil: abrir-abierto, decir-dicho, escribir-escrito, hacer-hecho, morir-muerto, poner-puesto, romper-roto, ver-visto, volver-vuelto, ir-ido, înțelegându-se toate comp. și derivatele identice.